Cultura soiurilor de nuc cu fructificare laterala in zona subcarpatica. Dupa cum v-am obisnuit deja, oferim informatii complete menite sa ajute clientii nostri in fundamentare deciziei si ingrijirea ulterioara a plantatiilor de nuc altoit achizitionat de la noi.
In intelegerea acestui articol trebuie sa explicam intai termenii de fructificare laterala si/sau terminala la nuci.
Fructificarea terminala: Mugurii vegetativi se afla pe toata lungimea la ramurile anuale ale pomilor tineri. La pomii pe rod mugurii sunt dispusi grupat serial, in cadrul grupului existand 2 muguri, care pot fi: mixt si florifer mascul, mixt si vegetativ sau florifer mascul si vegetativ. Din mugurii micsti se formeaza lastari purtatori de inflorescente. La soiurile existente in sortimentul national, numai din mugurii terminali se formeaza lastari cu inflorescente. De data recenta exista cateva selectii la care si o parte din mugurii laterali de pe ramurile anuale formeaza lastari cu inflorescente.
Pe plan mondial exista soiuri cu fructificare laterala, acest obiectiv fiind prioritar in lucrarile de ameliorare a soiurilor. Diferentierea amentilor are loc inaintea florilor femele. La 2-3 saptamani de la formarea mugurilor, viitorii muguri amenti se deosebesc de ceilalti prin forma lor conica si aspectul solzos. La intrarea in repaus, lungimea mugurilor amenti estre de 1-2 cm, iar grosimea de 4-8 mm). Florile femeiesti apar solitare sau in grupuri de 2-4, mai rar mai multe, terminal in varful lastarilor in crestere. Dupa aparitia florilor, in scurt timp se formeaza stigmatul, dublu, cu aspect pufos, asemanatoare antenelor unui fluture. La aparitie, cei doi lobi ai stigmatului sunt paraleli, dupa care ei se curbeaza usor catre exterior, pana devin opusi. Perioada de receptivitate pentru polen se suprapune peste perioada de curbare a lobilor stigmatului. Inflorirea amentilor se face dupa ce in prealabil s-au alungit si au atins 6-10 cm, faza in care se observa bine florile prinse de rahis. Un pom matur elibereaza 5-20 miliarde de graunciori de polen, astfel ca la inflorirea maxima, la fiecare mm2 de livada cad in 24 de ore 1-8 graunciori de polen. Polenizarea se face aproape exclusiv prin vant, iar distanta maxima dintre doua soiuri care se polenizeaza incrucisat este de 100 m. Durata infloririi este de circa 2-3 saptamani pentru florile femeiesti si de 4-6 zile pentru amenti, la o temperatura de 12-15°C.
Pe scurt, din nevoia de a produce mai mult printr-o polenizare apropiata de 100% (legarea tuturor florilor feminine si transformarea lor in nuci) a fost nevoie de dezvoltarea unor soiuri cu fructificare laterala (flori masculine dispuse pe toata lungimea ramurii, nu doar in varf) net superioare productiv soiurilor vechi, terminale. Soiurile cu fructificare laterala sunt: CHANDLER, LARA, FERNOR, FERJAN, FERNEET. In oferta noastra avem un singur soi cu polenizare terminala, soiul FRANQUETTE pe care il recomandam ca polenizator in procent de 10% pentru soiul Chandler.
Alegerea in livada a unor soiuri cu fructificare laterala sau terminala are consecinte ulterioare si la intretinerea livezii. O parte din intretinere o reprezinta taierile: Taierile de fructificare sunt diferite la cele doua tipuri de soiuri, cu fructificare terminala si cu fructificare laterala.
La nucii altoiti cu fructificare terminala, odata ce au ajuns la potentialul maxim de fructificare se contureaza trei zone distincte: zona exterioara, zona intermediara, zona din interior. Singura modalitate directa de a imbunatati fructificarea la acesti pomi consta in efectuarea la cel putin 3 ani a taierilor de fructificare. Acestea se reduc la rarirea formatiunilor fructifere din exteriorul coroanei pentru a favoriza patrunderea luminii in zonele din interior si a crea conditiile necesare formarii si fructificarii a cat mai multor ramuri din aceasta zona.
La nucii altoiti cu fructificare pe ramuri laterale, vom avea in vedere ca acestia au tendinta naturala de a-si incetini cresterea pe masura intrarii in fructificare. Daca nu vom efectua taierile de fructificare, de aceasta data in fiecare an, vom constata o reducere a potentialului de fructificare concomitent cu scaderea marimii si calitătii nucilor. Dar despre taieri si intretinere vor urma articole ulterioare.
Acum sa revenim la subiectul nostru. Studiul se numeste: Advantages And Disadvantages Offered By Growing Lateral Bearing Walnut Cultivars In The Sub-Carpathian Area Of Oltenia si este scris de Mihai Botu, Ion Botu, Maria Tudor si Papachatzis Alex. Se precizeaza ca desi nucii cu fructificare terminala sunt mai productivi, nu au acelasi randament si productivitate in functie de factori bio-pedo-climatici. De asemenea, acesti nuci sunt mai afectati de boli si daunatori decat cei cu fructificare terminala.
Studiul a fost realizat la SCDP Valcea in intervalul 1994-2009 pe 10 soiuri cu fructificare laterala si doar pe un singur soi cu fructificare terminala: Franquette. Distanta de plantare a fost de 8X9m, cate 5 puieti din fiecare soi. Forma de conducere a coroanei a fost piramida mixta, nucii s-au fertilizat anual cu 100 kg Azot (N), 20 kg Fosfor (P), 40 kg Potasiu (K). In perioada mentionata temperaturile medii anuale au fost cuprinse intre 9,8 si 12 grade Celsius. Minima absoluta a fost de -22,5 grade Celsius in iarna anului 2006. Volumul coroanei a fost cuprins intre 118-165 m3 la soiurile cu fructificare terminal iar volumul coroanei la Franquette a fost de 180.5 m3 – cu pana la 30% mai mare ceea ce reprezinta un aspect negativ deoarece o sa vedeti ca si productivitatea a fost mai mica. Analiza este importanta pentru ca intelegem densitatea de plantare ca fiind direct proportionala cu productivitatea si deci cu profitul. Pe scurt, daca intr-un ha. de teren plantam 100 de nuci la distanta de 10X10m, productivitatea va fi mai mica decat daca aplicam densitatea de 7X7m, cu un total de 200 nuci altoiti. Deoarece 200 nuci vor produce mai multe fructe decat 100. Retinem de aici ca soiurile cu fructificare laterala se pot planta in regim intensiv, cu o densitate mai mare de pomi/suprafata. Trebuie luata in calcul vigoarea (cat de mare creste pomul sau volumul coroaneai) pentru a determina cati nuci se pot planta pe un ha. Daca coroana este mare atunci ramurile se vor intrepatrunde si lumina nu va patrunde in coroana, deci vom avea nuci de calitatea a II-a.
In cei 16 ani de analiza, la toate soiurile analizate, primii muguri au aparut intre 7-19 aprilie Perioada de inflorire a fost cuprinsa intre 14.04 si 17.05, cel mai tarziu soi fiind soiul Franquette care a inflorit de pe 28.04-19.05.
Intratul pe rod (perioada de maturitate in inceperea productiei si primul an cu randament economic – ceea ce nu inseamna ca nucul nu a produs nuci pana atunci) a variat in functie de soi intre anul 3 si anul 4. Productia in anul 3 a variat de la 28-83 kg/hectar la soiurile cu fructificare laterala. In schimb, la Franquette care are fructificare terminala productia a fost zero. In anul 4 de la plantare productia a urcat la valori cuprinse intre 153-500 kg/ha. In anul 5 de la plantare productia a fost cuprinsa intre 278-848 kg/ha. Cel mai productiv soi a fost Vina dar tinem sa mentionam ca in studiu nu a existat soiul Chandler care la ora actuala cel mai productiv si precoce soi. In anul 5 soiul Franquette a produs 278 kg/ha, cea mai mica valoare din studiu.
Daca productivitatea pe ha. in primii 9 ani de la plantare a fost cuprinsa intre 7,49 si 8,45 tone/ha la soiurile cu fructificare laterala, la Franquette a fost de numai 6,56 tone/ha. In total pe cei 16 ani de studiu cele mai productive soiuri au fost: Ferjean, Vina si Fernor. Cele mai mici valori le-a inregistrat Franquette, cu 40% mai putin decat soiurile cu fructificare laterala.
Legat de agentii patogeni, cel mai frecvent nucii altoiti au fost atacati de foc bacterian (Xanthomonas campestris pv. Juglandis) si antracnoza (Gnomonia leptostyla). In anii ploiosi atacurile au fost mai frecvente si rezistenta mai mica la soiurile cu fructificare laterala. Cel mai rezistent la daunatori si boli a fost soiul Franquette care are fructificare terminala.
Bibliografie:
- Aleta N., Ninot A., 1997. Field evaluation of Juglans regia L. selected clones from seedling
populations of Mediterranean and Atlantic coast. Acta Horticulturae no. 442, Alcobaca – Portugal
- Botu I., Botu M., Achim Gh., 2000. Cultura nucului în exploataţii nucicole moderne, Editura
Phoenix, Braşov
- Botu M., 1998. Nut crop situation in Romania. FAO – CIHNEAM, Nucis Newsletter no. 7
- Cociu V. et al. 2003.Culturile Nucifere, Editura Ceres, Bucureşti
- Germain E., 1999. Le noyer. Monographie CTIFL-INRA-SENURA, Paris
- McGranahan Gale, 1995. Walnut Culture. University of California, Cooperative Extension
Service Plant Fact Sheet, Series 170A, N.12, USA
- Ramos D. E, 1985. Walnuts Orchard Management. Univ. California, Davis – USA
- Tudor M., 2010. Cercetări privind evaluarea agrobiologică a unor soiuri de nuc în relaţie directă
cu condiţiile ecologice din zona subcarpatică a Olteniei. Univ.din Craiova, Teză de doctorat.